Dec 3, 2010

Cornelia Cozonac: „Presa a dezvaluit multe scheme de coruptie, cu probe si nume ale unor demnitari, dar nu s-a intamplat nimic dupa asta”


intre care Centrul Independent de Jurnalism, Asociatia Presei Independente, Centrul de Investigatii Jurnalistice, Asociatia pentru Democratie Participativa,  Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei,  Centrul de Promovare a Libertatii de Exprimare si a Accesului la Informatie “Acces-info” si Fundatia Soros-Moldova, a lansat campania „Cunoaste-ti candidatul!” in cadrul careia va fi monitorizata integritatea candidatilor la alegerile parlamentare din 28 noiembrie curent si va fi intocmita o lista a candidatilor compromisi. Despre scopul si eficienta acestei campanii, dar si despre concurentii electorali si programele lor am discutat  cu Cornelia Cozonac, presedintele Centrului de Investigatii Jurnalistice, organizatie ce face parte din ICPC.  

- Cat de eficienta a fost campania „Cunoaste-ti candidatul!” din anul trecut  si ce impact credeti ca va avea campania din anul acesta?

- Campania „Pentru un Parlament Curat”, lansata in 2009,  a fost o premiera pentru Moldova. Sapte organizatii neguvernamentale, intrunite in cadrul Initiativei Civice pentru un Parlament Curat, au monitorizat listele electorale ale partidelor politice si au pregatit pentru alegatori lista candidatilor incompatibili cu functia de parlamentar. Este o initiativa inspirata din experienta societatii civile din alte tari din Europa. Un grup de jurnalisti selectati de doua organizatii de media  au verificat „faptele” candidatilor de pe listele partidelor din perspectiva a 7 parametri: 1 –  avere necorespunzatoare veniturilor declarate; 2 – traseism politic; 3 – utilizarea resurselor administrative in folos personal sau de partid; 4 – utilizarea pozitiei de serviciu in interes personal, de familie, protectionism, trafic de influenta; 5 – maladministrare, in special cazurile in care Moldova a fost condamnata la CEDO, in urma carora a fost prejudiciat Bugetul de Stat, impozite/amenzi neachitate; 6 – comportament impotriva statului de drept si 7 – imaginea publica a candidatului. Anul acesta  au ramas aceleasi criterii. Noutatea este ca, daca anul trecut nu au fost monitorizati liderii politici, pentru ca le-am dat posibilitatea sa curete listele partidelor pe care le conduc, anul acesta am decis sa-i monitorizam, deoarece, dupa campaniile din 2009, mai multi cetateni ne-au reprosat ca nu monitorizam liderii. Noi ne propunem, mai intai de toate, sa informam cetatenii despre cei care vin sa le ceara votul, pentru ca este important ca alegatorul sa stie pentru cine isi da votul. In niciun fel nu vom indemna alegatorii sa voteze sau sa nu voteze pentru o formatiune sau alta. Decizia ii apartine alegatorului. Insa este important ca alegatorul sa nu fie indiferent, sa mearga la vot si sa voteze constient, cu ochii deschisi. Pentru ca este foarte important sa oprim accesul in Parlament al unor persoane pentru care calitatea de deputat este folosita ca scut fata de aplicarea legii ori ca platforma de trafic de influenta sau, pur si simplu, este produsul oportunismului politic. Or, acest lucru poate fi facut de cetateanul cu drept de vot, care trebuie sa-si cunoasca candidatii si sa fie constient pentru cine isi da votul. Sondajele de opinie ne arata ca moldovenii considera politica ca fiind cea mai corupta parte a vietii sociale, iar politicienii conduc in topul coruptiei. Acesti oameni politici, cu care lumea crede ca ar trebui inceputa curatenia, nu ajung in mod samavolnic la conducerea tarii. Ei sunt alesi chiar de catre cetatenii cu drept de vot, care se plang in sondaje ca se sufoca de atata coruptie. Unii chiar au fost votati in mod repetat, desi acuzatiile contra lor au tot tinut intaietatea in paginile ziarelor. Cum sa stimulam cinstea, daca nu facem diferenta intre cei corupti si cei onesti?    

„Moldovenii considera politica cea mai corupta parte a vietii sociale”

- Cat de deschise au fost partidele? Si-au curatat listele de candidatii compromisi, ca vedem si anul acesta in listele partidelor aceleasi fete, mai ales ca despre unii presa a scris de nenumarate ori si cu dovezi documentare ca nu sunt tocmai curati.

- Partidele, cu exceptia PCRM si PPCD, au fost deschise, chiar au apreciat initiativa pe care am lansat-o, doar ca atunci cand le-am prezentat listele cu cei compromisi, au reactionat, in mare parte, bolnavicios. Partidele au avut ocazia sa conteste informatia prezentata de Initiativa sau sa excluda candidatii respectivi de pe lista lor. Cu toate acestea, niciun partid politic nu a retras vreun candidat din lista celor compromisi. Am avut chiar promisiunea unui lider de partid ca va trece un candidat din primii 10 de pe lista pe un loc neiligibil, insa nu si-a respectat promisiunea. Ulterior, cel putin doua persoane care au intrat in lista neagra au fost promovate si la conducerea ministerelor. Acum, majoritatea celor care anul trecut au intrat in listele negre sunt din nou pe listele partidelor.      

„Mai multi deputati si-au procurat apartamente in centrul Chisinaului in conditii avantajoase, dar atunci cand au venit in Parlament ei aveau deja locuinte”

- Unii lideri de partide au invinuit ICPC de partinitate, ca nu ati fi suficient de documentati?

- Sigur ca liderii partidelor care au avut candidati in lista neagra si vor avea si in actuala campanie  nu vor fi incantati si vor cauta sa ne invinuiasca de multe. Eu pot sa spun cu toata siguranta ca jurnalistii utilizeaza si sunt obligati sa prezinte toate probele documentare pe care le folosesc la monitorizare. Profilurile facute de jurnalisti sunt verificate de o echipa de referenti, formata din persoane din diferite domenii, dupa care acestea trec prin sita unui grup de juristi si apoi decizia de a include in lista neagra un anumit candidat se ia de comun acord cu toti membrii ICPC. Lista neagra va fi publicata intr-o brosura care va fi distribuita prin localitati de grupe de voluntari, de asemenea, va fi publicata in toate mediile de informare care vor manifesta interes si va fi plasata pe diferite portaluri web. Apropo, listele negre din cele doua campanii electorale din 5 aprilie si 29 iulie 2009 pot fi gasite pe site-ul www.moldovacurata.md si pe site-ul www.investigatii.md. Invinuiri au fost si ca utilizam documentele Curtii de Conturi sau ale altor institutii de stat care vizeaza incalcari ale anumitor persoane, dar ca nu au fost initiate urmariri penale si ca persoanele respective nu au fost condamnate. Aceste documente sunt ale unor institutii de stat, iar daca Procuratura sau CCCEC nu au pornit cercetari in privinta celor vizati in rapoartele CC e o problema aparte. Noi spunem asa cum se arata in document ca persoana a fost vizata in legatura cu anumite incalcari constatate de CC. Deja organele de drept trebuie sa ne spuna de ce nu au verificat si nu au venit cu un raspuns clar asupra ilegalitatilor comise. Cetateanul trebuie sa-si faca o concluzie despre un candidat sau altul care a fost vizat in mai multe rapoarte la CC sau ale altor institutii de stat. Anul trecut, de exemplu, am constatat ca mai multi deputati si-au procurat apartamente in centrul Chisinaului in conditii avantajoase: la preturi mult mai mici decat pretul de piata. Si asta in conditiile in care atunci cand au venit in Parlament ei aveau deja locuinte. Deci, nu erau dintre cei saraci, dar nu au ezitat sa utilizeze functia pe care o detineau pentru a se pricopsi cu inca un apartament. Unii chiar le dau acum in chirie si scot bani buni din afacerea asta. Omul de rand insa, nu are asa posibilitati. Din punct de vedere legal s-ar parea ca totul este corect, dar din punct de vedere moral se pare ca nu. Si aici cetateanul trebuie sa-si faca o concluzie. Daca demnitarul cutare a utilizat functia sa in interes personal sau de grup si a tras foloase nemeritate, atunci este clar ca nu a venit in Parlament pentru a lucra in interesul cetateanului. Si cetateanul trebuie sa fie constient ca poate sa nu-l mai lase pe un asemenea politician sa revina din nou la o functie publica. De aceea, campania pe care o desfasuram este, mai intai de toate, un program de combatere a coruptiei politice, dar si o campanie de mobilizare a cetatenilor ca sa-si foloseasca votul pentru a se apara de coruptie. Multe semne de intrebare am avut si la verificarea declaratiilor pe avere. Unii sunt atat de saraci, incat iti vine sa le plangi de mila, dar se plimba in masini luxoase, care costa cat venitul familiei pe trei sau mai multi ani. Altii chiar au si facut donatii generoase, de sute de mii de lei, partidelor pe a caror liste candidau. Unele donatii, la fel, depaseau venitul lor anual. Si atunci ne intrebam: de unde acesti bani? Cel mai probabil e ca resursele respective vin din alte surse, nu tocmai legale, sau din donatii de la anumiti oligarhi, care stau in umbra. Credeti ca cineva ar da bani de dragul partidului? Eu una nu cred. Toti cei care sponsorizeaza partidele isi vor recupera inzecit, inmiit sumele donate ulterior, cand reprezentantii partidelor vor fi la guvernare. De aceea, cred ca este important ca cetateanul sa fie vigilent, sa nu se lase cumparat de politicieni la propriu si la figurat.

In ultimii ani, jurnalistii au dezvaluit mai multe scheme de coruptie si protectionism inchegate sub umbrela politicienilor si a guvernantilor nostri. Cate dintre aceste investigatii au servit drept motiv pentru intentarea unor dosare penale? Numiti cativa protagonisti ai schemelor dezvaluite de mass-media care au ajuns pe banca acuzatilor.

- Din pacate, nu avem cu ce ne lauda la acest capitol. Presa a dezvaluit multe scheme de coruptie, cu probe si nume ale unor demnitari, dar nu s-a intamplat nimic dupa asta: nu au urmat demisii, si nici procese zgomotoase. Pe alocuri, in cazul unor persoane, au fost initiate dosare penale, dar ele s-au pierdut pe undeva sau au ramas sa zaca in sertare prafuite. Unii dintre protagonistii materialelor de investigatie chiar au fost promovati in functie. Ii vedem si acum in listele electorale.

- Va multumim!

Pentru conformitate,

Liliana PROCA, EVZ


facebook