Aug 15, 2014

Octavian Țîcu, despre recensământ și provocările electoralelor din toamnă


 
Evenimentele de la sfârșitul acestei primăveri, cele din vară, dar și cele fierbinți din toamnă vor determina ca acest an să fie unul istoric crucial pentru țara noastră. Recensământul, semnarea Acordului de Asociere și alegerile din toamnă trezesc mai multe semne de întrebare din partea societății.
 
Despre îngrijorările, riscurile și problemele ce pot apărea, reporterul Politik.md, Cristina Vlah, a discutat cu Doctorul în Istorie, Conferențiarul Universitar, Institutul de Istorie al Academiei de Științe din Moldova, Octavian Țîcu.
 
Politik: Dle Țîcu, suntem în preajma recensământului din mai, rezultatele căruia vor fi publicate abia în toamnă, când avem preconizate alegeri parlamentare. După părerea Dvs va influența asta cumva desfășurarea sau rezultatul alegerilor?
 
Octavian Țîcu: Și da, și nu. Da, pentru că dihotomia român-moldovean va fi speculată de partidele politice și văd aici speculare în sens dublu sau chiar triplu. Unele partide vor accentua componenta moldovenistă a Rcensământului, mă refer la PCRM, PSRM și eventual undeva PDM. Alte partide vor accentua natura românistă a Recensământului, pentru că vom avea o creștere a celor care se declară români și vorbesc româna.
 
Aici mă refer la PL, PNL și altele. Dar vor mai fi partide pragmatice, care vor specula ideea unui moldovenism civic, asta dacă ne referim la PLDM. Pentru că formularea în sine este o inițiativă a PLDM și scoaterea secțiunii legate de etnie este legată de clădirea acestei etnii civice.
 
De ce nu va influența. Pentru că la un moment dat lucrul ăsta poate fi relevant din motivul proiecției geopolitice a campaniei electorale, care vine. Adică vor conta aspectele externe ale opțiunilor, decât ceea ce ține de pronunțarea propriu-zisă a acestor calificative.
 
Politik: Recent Parlamentul European a adoptat o Rezoluție, prin care se recunoaște dreptul R. Moldova să ceară aderarea la UE, totodată recomandându-se semnarea Acordului de Asociere până în luna iulie. Cum credeți, care va fi reacția Rusiei și la ce să ne așteptăm?
 
Octavian Țîcu: Trebuie întâi să explicăm oamenilor, că UE a făcut o abatere de la  principiile sale și aici mă refer la Tratatul de la Maastricht, la principiile și criteriile de aderare, care au o componentă mult mai extinsă decât noi am fi îndeplinit-o. Această grabă a Uniunii Europene este explicată geopolitic și marja de toleranță a schimbărilor din R. Moldova e mult  mai mare decât în Europa de Est, unde negocierile și aderarea s-au efectuat la sânge, prin schimbări profunde și presiuni asupra clasei politice.
 
La noi lucrurile stau altfel, pentru că avem această dihotomie geopolitică, constituită istoric. Noi în Basarabia, timp de 500 de ani am avut de zeci de ori schimbări de regimuri politice, care au marcat profund această mentalitate. La noi campaniile electorale nu sunt axate pe idei, ideologii, ci pe opțiunea Est – Vest, care prevalează în retorica partidelor. Asta explică de ce UE a făcut o derogare de la principiul inițial stabilit. Ambițiile au fost mari, așteptările au fost mari, dar s-a ajuns la circumstanțe care în alte situații ar fi fost imposibile pentru noi. Deoarece nu îndeplinim niște chestiuni esențiale.
 
Politik: Adică nu este un merit al R. Moldova, ci am fost avantajați de evenimentele  de conjunctură?
 
Octavian Țîcu: Exact. Și decizia UE vine pentru a contracara ofertele alternative ale Rusiei, care nici nu trebuie să facă prea multe lucruri, să recunoaștem. Spre deosebire de UE și SUA, care au influențat mai puțin mentalitatea moldovenilor, Rusia a avut 100 de ani de țarism și 50 de ani de comunism, în care a putut transforma profund mentalitatea noastră și un atașament față de emanațiile imperiale. Aceasta generează niște găuri, care provoacă și acum dependența față de Federația Rusă.
 
Politik: Vă referiți la dependența energetică a R. Moldova față de Rusia?
 
Octavian Țîcu: Mă refer de pârghia transnistreană, la minorități, la biserică, presiune mediatică, mă refer la simbolica utilizată de 9 mai și multe alte lucruri, prin care încearcă să ne lege într-un spațiu istoric unic. Nu mai vorbesc de piața muncii și gazul, care sunt deja clasice. Toate astea demonstrează cât de proastă este calitatea politică a unei societăți, care gândește orientarea dintre Est și Vest în funcție de beneficii și oportunități, dar nu din sensul unei porniri firești de a fi european.
 
Interviul integral îl puteți accesa de aici.
 
Sursa: politik.md


facebook