Sep 2, 2014

Maia Sandu: În orice funcție poți avea zile mai bune și mai proaste


 
Ministrul Educației, Maia Sandu, vorbește într-un interviu acordat în exclusivitate pentru JURNAL de Chişinău despre rezultatele implementării reformei în educaţie, despre importanţa Codului Educaţiei şi dacă au existat ori nu situaţii în care a regretat că a acceptat funcţia de ministru.

Doamnă ministru Maia Sandu, au trecut doi ani de la învestirea Dvs. în funcţie, cât de mult s-a schimbat reţeaua şcolară pentru a face faţă schimbărilor demografice în acest răstimp, câte şcoli au fost reorganizate şi câte şcoli mici vor continua să activeze începând cu 1 septembrie? 

Ajustarea rețelei de școli la numărul de elevi are loc în mod diferit pentru diferite localități. În ultimii doi ani, 96 de instituții de învățământ au fost reorganizate din licee în gimnazii, din gimnazii în școli primare sau școli primare-grădinițe. În perioada 2006–2013, 142 de școli au fost închise.
 
Încă nu avem date despre reorganizările care au loc în 2014, dar nu credem că numărul acestora va fi mare. Reducerea în continuare a numărului de copii de vârstă școlară, dar și lipsa de acțiune din partea unor raioane și municipii, face ca numărul de școli care au puțini elevi să rămână în continuare mare. Pe moment, avem 267 de școli mici.
 
Vestea bună este că doar 117 din acestea au deficit bugetar. O parte din ele au statut de școli mici, care nu pot fi închise. Raioanele care au cele mai multe școli mici sunt Soroca, Florești, Ocnița, Rezina, Briceni, Cantemir, Dondușeni. Pe fundalul declinului demografic, indicatorii de rețea nu s-au modificat dramatic: numărul de elevi la un cadru didactic a crescut de la 12 la 12,5, numărul mediu de elevi în clasă a crescut de la 20,5 la 21,1, în timp ce numărul mediu de elevi per școală s-a redus de la 310 elevi la 264.

- Se vor produce modificări la formula de finanțare a școlilor? Ne putem aștepta ca alocările pentru un elev să crească în anul viitor?

Conform proiectului Legii bugetului pentru 2015, statul va aloca pentru un elev 8.771 lei, cu 27 la sută mai mult decât în anul curent. Totodată, va crește şi suma alocată pentru o instituţie, aceasta constituind circa 428 mii de lei, cu 6% mai mult față de anul curent. În următoarele săptămâni, vom propune Guvernului modificări la formula de finanțare.
 
De exemplu, pe moment, consiliul raional ori municipal poate reține până la 5% din bugetul școlilor pentru a forma componenta raională și a finanța proiecte costisitoare, pe care unele școli nu le pot realiza din surse proprii. În unele localități, consiliile raionale ori municipale distribuie aceşti bani pe criterii politice ori acoperă deficitul școlilor mici în detrimentul investițiilor în celelalte școli. Vom propune să reducem de la 5% la 3% mijloacele pe care le administrează consiliul raional ori municipal, diferența urmând să rămână în școli.
 
De asemenea, şcolile primare şi școlile primare-grădiniţe mici vor putea beneficia de mijloace din componenta raională, iar școlile mici care au înmatriculaţi elevi cu cerințe educaționale speciale vor primi resurse suplimentare din Fondul pentru Educaţia Incluzivă.

„Din lista codașilor face parte și municipiul Chișinău”

– În ce raioane reforma în educaţie bate pasul pe loc. Care sunt cauzele acestei rezistenţe?

Clasamentul nu s-a schimbat prea mult față de anul precedent. Raioanele Ungheni, Orhei, Nisporeni, Călărași, Hâncești, Strășeni și municipiul Bălți implementează în mod consecvent reforma structurală și sunt exemple de administrare judicioasă a resurselor alocate educației.
 
Raioanele cu cele mai mari restanțe în implementarea reformei sunt Rezina, Florești, Sângerei, Dondușeni, Soroca, Ștefan-Vodă, Drochia, Cahul și Florești. În aceste raioane, administrația publică locală de nivelul doi nu vrea să ia decizii de restructurare a rețelei din motive populiste, folosind banii destinați școlilor cu un contingent mai mare de elevi pentru susținerea școlilor mici.
 
Din lista codașilor face parte și municipiul Chișinău, unde din totalul de 124 de instituții, 120 înregistrează deficit bugetar. În capitală, capacitatea școlilor este folosită la doar 70%, iar în unele instituții din sectoarele Râșcani, Buiucani și unele comune, doar 26–50% din spații sunt utilizate. În municipiu există în continuare un număr mare de instituții cu un număr mic de elevi.
 
Tocmai aceste instituții au demonstrat rezultate mediocre la examenul de bacalaureat. Această atitudine din partea APL este în detrimentul copiilor pentru că nu duce la îmbunătățirea condițiilor de studiu nici pentru cei care merg în școli mici, nici pentru cei care merg în instituții cu perspectivă.
 
Consilierii locali trebuie să înțeleagă că această abordare nu le va aduce dividende politice pe termen mediu și lung pentru că oamenii vor judeca despre performanța lor nu în funcție de numărul de școli în localitate, ci în funcție de rezultatele elevilor care învață în aceste școli. Menționăm că și pe viitor raioanele și municipiile care au restanțe la reforma în educație nu vor fi admise să participe în proiecte naționale de renovare și dotare a școlilor.

În ce măsură sunteţi satisfăcută de modul în care are loc cheltuirea banilor din componența raională, în multe cazuri aceşti bani sunt cheltuiţi pentru întreţinerea şcolilor mici?

În prima jumătate a anului curent, în baza deciziilor consiliilor municipale ori raionale, din componenta raională au fost repartizaţi circa 288 mil. de lei, ceea ce constituie 82 la sută din suma totală. Din acestea, aproximativ 51 la sută din cheltuieli au fost destinate reparațiilor capitale și curente ale clădirilor școlare.
 
O mare parte a alocațiilor, circa 45 milioane de lei, au fost utilizaţi pentru acoperirea deficitului bugetar al instituțiilor de învățământ mici, în special pentru întreţinerea clădirilor. Unele consilii raionale tergiversează adoptarea deciziilor privind alocarea mijloacelor financiare, fapt care nu permite realizarea la timp a proiectelor și duce la acumularea soldurilor la sfârșit de an și utilizarea acestor resurse în alte scopuri decât educaționale.

În mai multe raioane, aceste resurse se utilizează cu abateri de la hotărârea Guvernului, pentru acoperirea deficitului bugetelor școlilor mici, indemnizații pentru tinerii specialiști, cheltuieli pentru vacanţa de vară etc. În unele cazuri se fac investiții mari în școli fără perspectivă. Pentru asigurarea utilizării corecte și transparente a componentei raionale a fost elaborat un regulament care, odată aprobat de Guvern, va deveni obligatoriu pentru toate raioanele și municipiile şi va duce la îmbunătăţirea situaţiei la capitolul respectiv.

„Primarul va putea pune în practică propunerile sale”
 
Interviul integral îl accesați aici.
 
Sursa: jurnal.md


facebook