Sep 4, 2014

Ce se doreşte de la diasporă şi ce doreşte diaspora de la autorităţile moldovene


 
 
Conaţionali din 28 de ţări participă în aceste zile la Congresul Diasporei, ediţia a VI-a. Autorităţile moldovene văd acest congres ca pe o platformă de comunicare cu cetăţenii emigraţi,   comunicare cu numeroase beneficii, inclusiv de descurajare a înstrăinării moldovenilor faţă de patrie. Ce se doreşte, de fapt, de la diasporă şi ce doreşte  diaspora de la autorităţile moldovene şi de la baştină în general?  Vom discuta astăzi cu şeful Biroului pentru Relații cu Diaspora, Victor Lutenco.
 
Interviu realizat de Liliana Barbăroșie și Alexandru Canțîr (Radio Europa Liberă) cu Victor Lutenco, șeful Biroului pentru Relația cu Diaspora.
 
Europa Liberă: Aşadar, dle Lutenco,  la data de 3 septembrie s-a încheiat Congresul bienal al Diasporei, după lucrări de trei zile. Comunicatele accentuau că ediţia din acest an a forului ar fi una „inovativă”. Ce face diferenţa, adică în ce sens inovativ? 
 
Victor Lutenco: „Inovaţia a fost prin faptul că am lucrat în ateliere - fiecare dintre delegaţi şi-au ales domeniul care le este mai interesant. Cred că inovativ a fost şi faptul că am încercat să acordăm cât se poate de mult timp pentru întrebări şi răspunsuri, pentru discuţii interactive, oferind spaţiu cât de mult conaţionalilor noştri pentru a aborda subiectele pe care le cred cele mai importante în discuţia cu primele persoane din stat, cu miniştrii responsabili de anumite domenii”.
 
Europa Liberă: Ce criterii au fost aplicate pentru justificarea de a participa la congres astfel încât asistenţa să nu ridice probleme de reprezentare a celor circa 800 de mii de emigranţi moldoveni?  
 
Victor Lutenco: „Noi am fost foarte deschişi şi am stabilit trei categorii de participanţi: cei care reprezintă asociaţiile diasporei, am invitat şi participanţi independenţi, care nu neapărat se atribuie unei asociaţii anume, dar care sunt activi în diasporă, dar şi observatori care şi-au dorit participarea din perspectiva observării lucrărilor, fără intervenţii directe. Am reuşit să cuprindem tot spectrul celor interesaţi de acţiunile, coacţiunile de colaborarea dintre Guvern şi diasporă”.
 
Europa Liberă: Şi care sunt problemele, subiectele cele mai frecvente în dialogul Guvern-Diasporă? 
 
Victor Lutenco: „Subiectele ţin mai ales de serviciile care sunt prestate în cadrul ambasadelor: digitalizarea acestora, să devină mai accesibile, inclusiv ca preţ. Discuţiile au ţinut şi de activităţile care ţin de cultură şi menţinerea identităţii naţionale şi culturale. Şi aici a fost o interacţiune foarte intensă cu doamna Babuc. Un interes deosebit a trezit atelierul destinat educaţiei, în care s-a discutat cu Maia Sandu despre diplome, echivalarea acestora, acţiunile de reforme care implică şi diaspora. Foarte intense au fost discuţiile care ţin de votul în diasporă, fiindcă conaţionalii noştri sunt extrem de interesaţi de procedura legală, numărul de secţii de votare care vor fi deschise. Protecţia socială şi sănătatea – atelierul acesta la fel a fost destul de solicitat. A participat ministrul Buliga şi ministrul Usatâi. Au existat un set de propuneri cum ar putea fi intensificată colaborarea pe segmentul protecţiei sociale a conaţionalilor noştri de peste hotare, mai ales asigurarea cu pensii, dreptul la pensie. Dar şi asigurarea cu servicii de sănătate. Atelierul economie şi investiţii tot cred că a fost unul şi interesant, dar şi inovativ în acelaşi timp”.
 
Europa Liberă: Atunci când se vorbeşte despre „maximizarea efectelor bune ale migraţiei”, ce efecte se au în vedere în primul rând?   
 
Victor Lutenco: „În primul rând vorbim despre dobândirea peste hotare a experienţelor şi cunoştinţelor noi de care putem beneficia aici în ţară. În cadrul atelierului dat a fost şi cel mai bun profesor de la Universitatea din Rotterdam, Viorel Roşcovan, şi o persoană care are experienţă în cadrul Societe Generale din Franţa, Dumitru Vicol,  care şi din baza propriei experienţe de muncă, dar şi în baza studiilor pe care le-au făcut până acum au venit cu câteva propuneri care ţin de crearea  unei platforme de crowdfunding în Moldova, care ţin de lansarea unor hârtii speciale de valoare pentru diasporă, pentru a atrage investiţii în Republica Moldova şi în acelaşi timp oferirea unui profit celor peste hotare pentru economiile pe care le-au acumulat şi care sunt într-o proporţie mult mai mare decât remitenţele de care beneficiem indirect. Au fost propuneri care au venit inclusiv din ţară cum diaspora s-ar putea implica. Şi a fost foarte frumos de fapt că la sfârşitul congresului am primit o donaţie de 20 de mii de lei pentru procurarea fructelor pentru secţia de copii de la spitalul de oncologie”.
 

Europa Liberă: Am luat la un moment dat notă şi de altfel de atitudine: de exemplu, de ce guvernul pe care-l întreţinem din impozitele noastre trebuie să risipească bani pentru cei care, de voie – de nevoie, au părăsit ţara şi nu plătesc impozite aici”…  Care ar fi cel mai potrivit răspuns, din punctul Dvs. de vedere,  pentru o asemenea abordare?   

 

Victor Lutenco: „Eu cred că aici există un răspuns foarte tehnic, dar pragmatic pe de o parte, pe de altă parte un răspuns mai spiritualist. Răspunsul tehnic ar fi pe exemplul programului Pare 1+1. La 50 de milioane investite ca grant în afacerile deschide de către conaţionalii noştri în cadrul acestui program, Republica Moldova a obţinut aproape 100 de milioane investiţii din partea lor. Deci, efectul a fost dublu. Nici un putem vorbi realmente de Pare 1+1, este Pare1+2, statul investeşte un leu, dar obţine 2. Ca să nu mai vorbim că au fost deschide 1600 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă oportunităţi noi pentru conaţionalii din ţară, iar asta mai înseamnă şi impozite noi de care au de beneficiat oamenii de aici din Republica Moldova. Acesta ar fi argumentul pragmatic. Argumentul sentimental e că ei sunt cetăţenii noştri, oriunde s-ar afla, şi trebuie să menţinem contactul cu ei, mai ales dacă, prin prisma Strategiei diaspora 2025, scopul guvernului e să readucă diaspora acasă”.

 

Interviul integral îl puteți accesa aici

 

Sursa foto și text: europalibera.org



facebook