Oct 10, 2014

Doina Guzun: „este important ca mediul în care te dezvolţi educaţional să nu fie corupt


 
 
Interviu realizat de Diana Răileanu (Radio Europa Liberă), în dialog cu directoarea Galei Studenţilor originari din R. Moldova.
 
Au început înscrierile la a doua ediţie a Galei Studenţilor originari din R. Moldova care îşi fac studiile la universităţi din străinătate. Anul trecut, 33 de tineri moldoveni care învață peste hotare au fost premiați la Gala organizată cu susţinerea Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, la care au participat 205 studenți și absolvenți din 21 de țări. Au reuşit premianţii de anul trecut să formeze legături cu colegii lor din R.Moldova şi să pună bazele unor proiecte comune? Acestea au fost cîteva din întrebările pe care Diana Răileanu i le-a adresat coordonatoarei proiectului, Doina Guzun, preşedinta Asociaţiei studenţilor moldoveni din Franţa „Jeunes Moldaves”.
 
Doina Guzun: „Unul dintre scopurile iniţiale ale Galei a fost de a crea o conexiune între Diasporă şi statul nostru de origine şi, în primul rând, când vorbesc despre Diasporă, mă refer la tinerii aflaţi la studii peste hotare. Unul dintre cele mai benefice consecinţe ale proiectului nostru au fost o serie de alte proiecte care s-au creat în urma Galei Studenţilor. Vorbesc despre o serie de alte proiecte precum TINCO – o tabără de informatică pentru copiii din orfelinate şi familii defavorizate, care a fost organizată, de fapt, de către băieţii din Statele Unite, laureaţi, participanţi ai Galei, împreună cu Biroul pentru Relaţii cu Diaspora. Un alt proiect „Mentor me” este un program de mentorat global pentru tinerii din Republica Moldova şi care îşi doresc să-şi continuie studiile peste hotare. Acest proiect, de fapt, conectează o serie de absolvenţi, de studenţi, care se regăsesc în străinătate şi care vor să-i îndrumeze pe cei de acasă ce doresc să-şi continuie studiile. Un alt proiect a fost conferinţa deschisă „Republica Moldova 2020 – contribuţia diasporei la dezvoltarea ţării de origine”. Într-o măsură destul de evidentă s-a realizat această conexiune şi mai important este că, deşi suntem conştienţi de faptul că nu putem stopa exodul de creiere, putem să transformăm acest xod într-o circulaţie de creiere şi prin intermediul Galei am realizat, de fapt, o primă etapă, iar celelalte proiecte care continuă să nască din cadrul acestui proiect, accentuează acest proces de circulaţie a creierilor.”
 
Europa Liberă: Să înţelegem că problema exodului de creiere, de fapt, poate aduce şi beneficii?
 
Doina Guzun: „Noi provenim dintr-o societate în cadrul căreia condiţiile sunt foarte favorabile pentru acest proces de exod de creiere, dar nu este un proces căruia noi nu putem să-i facem faţă. Trebuie să extragem consecinţele negative ale acestui proces şi să le transformăm în atuuri pentru noi. Suntem plecaţi în străinătate, putem să ne asumăm o serie de experienţe, o serie de cunoştinţe pe care ni le oferă societăţile unde am ajuns, după care, luând împreună toate aceste lucruri, putem să realizăm proiecte care ar putea să contribuie la dezvoltarea personală şi la dezvoltarea ţării.”
 
Europa Liberă: Doina, dumitale, de exemplu, ai putea face mai mult bine ţării studiind în Franţa şi revenind şi muncind acasă sau studiind în Franţa, continuându-ţi viaţa acolo şi realizând anumite proiecte cu cei de acasă?
 
Doina Guzun: „Optez pentru cea de-a doua variantă şi aici pot să o motivez prin faptul că noi suntem tineri prea puţin pregătiţi pentru realitatea de acasă, care există acolo. Deci, noi încă nu suntem dezvoltaţi profesional suficient, astfel încât nu reprezentăm o valoare adăugată suficientă pentru a reveni acasă şi pentru a face faţă dificultăţilor nu doar economice, ci în primul rând sociale, de mentalitate, dar rămânând în străinătate, încercând să dezvoltăm conexiunile pe care putem să le realizăm cu societatea de acasă şi cu societatea unde ne regăsim, de fapt, acesta ar fi un prim pas de dezvoltare a ţării mult mai eficient şi mult mai realistic.”
 
Europa Liberă: Dar în ce măsură tinerii moldoveni care îşi fac studiile peste hotare au nevoie de recunoaşterea capacităţilor şi cunoştinţelor pe care le au, or din momentul în care au reuşit, de exemplu, să ajungă la o Universitate din Occident, deja sunt cei mai buni?
 
Doina Guzun: „Foarte multe societăţi, preluând exemplul Franţei, al Statelor Unite, încurajează, promovează şi, în primul rând, identifică pe cei care sunt plecaţi şi care îşi fac studiile peste hotare. Ba mai mult, ei încearcă să preia, de fapt, un control asupra acestor tineri încercând să menţină legătura cu ei şi, desigur, să obţină toată beneficiile din această legătură. În cadrul migraţiei Republicii Moldova ceea ce pare un lucru nou e descoperirea Diasporei şi identificarea acestor tineri plecaţi peste hotare în contextul studiilor şi nu doar a muncii necalificate cum ar fi construcţii sau menaj, şi Republica Moldova ar trebui să înveţe că este un lucru favorabil dacă tu îţi identifici potenţialii actori care ar putea să contribuie extrem de mult în propria ta dezvoltare. Din punctul de vedere al tinerilor o identificare şi o recunoaştere acasă este mai mult decât binevenită, din momentul în care majoritatea dintre noi au părinţii în Moldova. Multe dintre eforturile de a ajunge în străinătate, de a-şi face studiile acolo se datorează părinţilor noştri care, deşi există acest clişeu că majoritatea tinerilor plecaţi peste hotare sunt din familii de bani gata, cu situaţie financiară destul de bună, aş dori afirm că majoritatea sunt din familii mai mult sau mai puţin obişnuite şi atunci desigur că sacrificiile economice, sacrificiile chiar şi morale sunt extrem de mari, iar recunoştinţa respectivă este adusă nu atât tinerilor, cât părinţilor care sunt acasă, în Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: Până acum, capacitatea studenţilor din Diasporă în cea măsură a fost valorificată?
 
Doina Guzun: „Există foarte multe lucruri pe care, în primul rând, autorităţile de la noi, din Republica Moldova, trebuie să le realizeze pentru a îndeplini această valorificare. În primul rând, toate iniţiativele care există la momentul actual vin din partea Diasporei. Desigur, este un lucru mai eficient, deoarece noi, regăsindu-ne pe terenul nostru, cunoaştem cel mai bine care ne sunt problemele, care ar putea fi beneficiile etc. Totuşi, iniţiativele din partea autorităţilor la momentul actual sunt foarte puţine, foarte multe dintre ele ajung să se realizeze foarte greu şi chiar dacă sunt realizate, sunt realizate în contextul unei rivalităţi politice extrem de mari, ceea ce demonstrează că pentru a realiza un proiect social, din păcate, la noi în Moldova este necesar să apelezi foarte mult şi la politic, nu doar la economic, îmi permit să afirm acest fapt. Un proces care ar putea, de fapt, să ne ajute foarte multe, din partea statului Republica Moldova este însuşi acest proces de recunoaştere, care este invizibil pentru moment. Foarte puţin se oferă celor care sunt peste hotare, care prezintă un parcurs profesional destul de important, dar după cum spuneam, este foarte puţin valorificat pentru moment.
 
Europa Liberă: Doina, pentru ultima întrebare am să fac apel la experienţa anilor de studii în Franţa, în prezent vă faceţi doctoratul la Paris. Ce ar fi de schimbat în sistemul de învăţământ în Republica Moldova, în comportamentul studenţilor, poate?
 
Doina Guzun: „Sistemul educaţional în Franţa, chiar şi cel din străinătate se caracterizează prin faptul că un student lucrează foarte mult în mod autonom. Deci, profesorul doar te ghidează, tu eşti cel care îţi alegi modul în care munceşti, cei din străinătate iubesc să citească. Cu asta ar trebui noi să începem, cu educaţia noastră individuală, de a iubi să citim mai mult, de a iubi să lucrăm independent mai mult, iar profesorii şi şcoala să fie doar un mediu în care eşti ghidat, ajutat, să primeşti anumite calificative sau anumtie experienţe în plus şi, desigur, este extrem de important ca mediul în care te dezvolţi educaţional să nu fie corupt.”
 
Sursa text și foto: europalibera.org


facebook