De ce sănătatea sau, mai exact, refacerea sănătăţii îi costă tot mai mult pe cetăţenii Republicii Moldova? De ce medicamentele sunt cumpărate de moldoveni în cantităţi tot mai mari şi cu un preţ  tot mai usturător, chiar dacă, deseori, ar trebuie să fie primite gratis? Şi de ce, de exemplu, aproape jumătate din cheltuielile totale pentru sănătate sunt scoase din buzunarul pacientului moldovean, mult mai mult decât al celui ucrainean, belarus, bulgar sau kazah? Şi de ce întârzie măsurile, politicile care să facă această situaţie mai puţin dramatică?

 

Interviu realizat de reporterii Alexandru Canțîr și Liliana Barbăroșie (Radio Europa Liberă) care au  discutat pe această temă cu expertul Ghenadie Ţurcanu, coordonator de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.

 

Europa Liberă: Există studii realizate de reputaţi experţi străini,  mai puţin poate cunoscute de populaţie, dar ale căror constatări sunt dureros de cunoscute, familiare practic fiecăruia care a avut nenorocul să aibă nevoie de tratament medical. Unul dintre aceste studii, unul recent realizat de experţi  ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, arată de exemplu că Republica Moldova rămâne printre statele cu cea mai mare rată a plăților informale în sistemul de sănătate din Europa și Asia Centrală. Şi această situaţie pare să se înrăutăţească văzând cu ochii. Simplu vorbind, acest lucru ar însemna, de fapt, ce? 

 

Ghenadie Țurcanu: „Asta înseamnă că în Republica Moldova s-au întreprins foarte puține politici publice care să diminueze efectiv ponderea plăților informale în sistemul de sănătate. Și vreau să spun că această rata înaltă de circa 45% se menține deja o perioadă de zece ani. Ceea ce demonstrează încă o dată și rezultatele barometrului de opinii care a fost realizat în acest an unde populația și-a manifestat în 70% de cazuri că polița de asigurare nu-și merită costul. Deci, este un apel dat autorităților că această situație nu mai poate fi tolerată și autoritățile trebuie să întreprindă măsuri pentru a diminua plățile informale în sistemul de sănătate.”

 

Europa Liberă: Pe de altă parte, calitatea serviciilor medicale, protecţia financiară a pacienților, acces echitabil la îngrijiri medicale - este ceea ce-şi propune statul sau guvernarea prin intenţiile de reformă în medicină. Ce nu merge şi de ce? 

 

Ghenadie Țurcanu: „De fapt, studiul realizat de Organizația Mondială a Sănătății vine și cu unele încurajări pentru stat, pentru Ministerul Sănătății, în special la accesul la servicii medicale. Studiul relevă că în comparație cu câțiva ani în urmă, accesul populației, ponderea populației care a renunțat la serviciile medicale din cauza lipsei de finanțe, din cazul problemelor financiare s-a micșorat, ceea ce este îmbucurător. Totuși, dacă e să luăm în aspect de cele mai bogate și cele mai sărace grupuri ale populației, evident, studiul arată că populația mai bogată achită mai mult neoficial, însă populația din grupurile mai sărace achită de câteva ori mai mult plăți informale în comparație cu venitul pe care îl au. Deci, asta conduce la cheltuieli catastrofice. Populația săracă este nevoită să vândă bunuri, este nevoită să împrumute bani, pentru a achita servicii de sănătate, ceea ce este inadmisibil într-un stat care își propune un sistem de sănătate modern.”

 

Europa Liberă: Boala de foarte multe ori pare a fi, dincolo de toate, şi o execuţie financiară a celui care a ajuns la ananghie și în primul rând vorbim de cei săraci. Moldovenii – citim într-o lectură a studiului recent de către portalul e-sănătate  au cumpărat în anul 2010 medicamente în valoare de 102 milioane de euro. Între timp, numărul celor care plătesc din propriul buzunar pentru medicamentele de care ar fi trebuit să beneficieze gratuit, este în creștere. Cum s-ar explica acest lucru?

 

Ghenadie Țurcanu: „Se explică prin faptul că în Republica Moldova în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală nu se oferă medicamente compensate, anume acele medicamente din lista de bază care este aprobată și recomandată de Organizația Mondială a Sănătății.

 

Noi avem circa 80 de denumiri de medicamente, pe când lista esențială a Organizației Mondiale a Sănătății este de peste 400 de denumiri. Însă, chiar și de acele 80 de denumiri de medicamente care sunt compensate în Republica Moldova nu beneficiază toată populația asigurată, dacă luăm ca aspect statutul de persoana asigurată. În unele cazuri poți beneficia în cadrul asigurării obligatorie de medicamente compensate numai pentru anumite boli. De exemplu, sunt medicamente pentru tratamentul doar a astmului bronhic, însă acel medicament poate fi oferit și pacientului cu bronșită. Dar condițiile sunt organizate în așa fel că o pondere foarte mică de persoane asigurate beneficiază de aceste medicamente compensate.”

 

Europa Liberă: Și aici situația s-a înrăutățit sau s-a îmbunătățit? Dacă am face o comparație între perioade?

 

Ghenadie Țurcanu: „De fapt, studiul arată că ponderea populației care este nevoită să plătească pentru medicamente compensate a crescut. Studiul denotă acest fapt că iată în anul 2010 populația a plătit de peste 100 milioane de euro pentru medicamente, cumpărate din buzunar. Și studiul mai arată că populația cumpără medicamente și în condiții de ambulatoriu, dar și în condiții de staționar. Mai ales în condiții de staționar este inadmisibil, pentru că persoanele asigurate în condiții de staționar, conform prevederilor legale, trebuie să fie asiguratei în 100% de cazuri cu medicamente.”

 

Europa Liberă: Dar sunt asigurate în realitate? De ce se întâmplă acest lucru,  omul spitalizat iată plătește și acolo pentru medicamente?

 

Ghenadie Țurcanu: „Iarăși, studiul relevă mai multe probleme. Cazuri unde chiar medicii din staționar prescriu medicamente și le spun pacienților că medicamentele care sunt în spital nu sunt bune și atunci le prescriu să cumpere alte medicamente decât  acele pe care le deține spitalul. În alte cazuri, în spital nu există medicamente, deci nu se reușește organizarea licitațiilor pentru procurarea medicamentelor și spitalele intră în următorul an cu o lipsă de anumite medicamente. Și toate aceste probleme de organizare, de management a asistenței medicale sunt puse pe seama pacientului. Şi populația este nevoită să suporte aceste delicvențe din cadrul sistemului de sănătate.”

 

Interviul integral îl puteți accesa aici.

 

Sursa text și foto: europalibera.org