Nov 24, 2014
Probleme comune și unele soluții identificate de experţii societăţii civile de la Chişinău şi Tiraspol
Experții IDIS ”Viitorul” au prezentat joi, 20 noiembrie, problemele comune R. Moldova și regiunii transnistrene în domeniul social, economic, dar și al dezvoltării regionale. Concluziile și recomandările au fost prezentate în cadrul a trei lucrări. Acestea au apărut ca urmare a trei mese rotunde desfășurate în martie-mai curent, cu participarea experților, din societatea civilă, de la Chişinău şi Tiraspol.
”Aspectul cel mai important este că ideile prezentate astăzi sunt efortul discuțiilor comune cu experții din regiunea transnistreană. De multe ori, părerile erau diferite, dar am reușit să avem și soluții comune. De multe ori, părerile erau diferite, dar am reușit să identificăm și soluții comune la problemele examinate. În lucrările elaborate s-a efectuat o sinteză a acestor concluzii. Poate că nu întotdeauna suntem de acord cu ideile formulate de colegii din stânga Nistrului, dar, cred eu, am reușit să identificăm poziția experților din regiunea transnistreană pe subiectele analizate”, a precizat Directorul executiv al IDIS ”Viitorul”, Liubomir Chiriac.
”Problemele segmentului economic, pe cele două maluri ale Nistrului, sunt de fapt, de ordin politic. Regiunea transnistreană are un statut economic extern limitat și își desfășoară activitatea economică prin intermediul instituțiilor relevante din R. Moldova. La rândul său, R. Moldova, consideră comerțul cu regiunea transnistreană drept unul interior, dar este nevoită să-i aplice măsurile inerente comerțului exterior. Pentru a ne putea dezvolta mai departe, e necesară racordarea la standardele internaționale. Odată cu trecerea R. Moldova la un nou regim comercial în cadrul ZLSAC, relațiile dintre cele două maluri vor suferi modificări semnificative, deoarece, spre deosebire de companiile moldovenești care vor avea acces nelimitat la piața UE, cele din stânga Nistrului riscă să-și piardă o parte din exporturile și afaceri din cauza creșterii tarifelor, dacă vor refuza să adere la Zona de Liber Schimb Aprofundat Cuprinzător”, subliniază Tatiana Lariușin, senior economist IDIS ”Viitorul”.
Mai multe concluzii și recomandări găsiți în varianta integrală a lucrării Despre bariere și stimulente în schimbul comercial dintre Moldova și Transnistria în condițiile ZLSAC, de Tatiana Lariușin.
”Recomandările care se regăsesc în aceste lucrări, reflectă și doleanțele experților din stânga Nistrului, în special cele care pot fi mai mult sau mai puțin realizate. În privința sistemului educațional, Chișinăul dispune de anumite puncte de control prin recunoașterea actelor de studii ale elevilor din regiunea transnistreană. Sistemele noastre de educație sunt divergente și în loc să se apropie, se îndepărtează tot mai mult. Doar printr-un efort comun putem să apropiem cele două sisteme, prin relații de colaborare. Noi deja suntem parte a procesului de la Bologna și prin asta deja colaborăm cu UE, Transnistria pune în aplicare foarte lent elementele procesului de la Bologna. UE are un sistem de învățământ liberal și nu solicită întotdeauna ștampila Ministerului de Externe, astfel că elevii și studenții din Transnistria pot studia în țări din UE. O altă problemă ar fi faptul că sunt foarte puține publicații comune ale cercetătorilor de pe cele două maluri”, consideră politologul Corneliu Ciurea.
Mai multe aspecte privind cele două sisteme educaționale, găsiți în lucrarea Educația, sănătatea și medicina pe ambele maluri ale Nistrului, de Corneliu Ciurea.
”Dezvoltarea regională este o politică care se articulează în timp în Uniunea Europeană și are scopul de a reduce decalajele de dezvoltare între statele și regiunile UE, în timp ce consolidarea relațiilor RM-UE presupune implementarea unei asemenea politici în țara noastră. Actualul Acord de Asociere prevede un capitol separat privind dezvoltarea regională. Regiunea transnistreană are o altă paradigmă de dezvoltare, una euro-asiatică unde dezvoltarea regională nu există prin definiție. În relațiile și negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean, dezvoltarea regională reprezintă un subiect mai sensibil, deoarece aceasta nu poate fi realizată în lipsa unui consens politic, în timp ce administrația de la Tiraspol evită procesul de dezvoltare regională pentru că asta ar presupune decentralizarea administrativă a regiunii. Totuși, pentru RM, politica de coeziune are o dublă funcție, de a reduce decalajele de dezvoltare a regiunilor din RM, dar și extinderea coeziunii teritoriale asupra raioanelor din stânga Nistrului. Astfel, avem nevoie de documente strategice care să reflecte această dublă semnificație a politicii de coeziune în Republica Moldova ”, este de părere expertul IDIS, Eduard Țugui.
Mai multe detalii, în lucrarea R. Moldova și regiunea transnistreană: dezvoltarea regională și cooperarea intercomunitară, de Eduard Țugui.
Aceste produse apar în cadrul proiectului ”Stimularea măsurilor de consolidare a încrederii dintre Chișinău și Tiraspol”, cu susținerea Guvernului României și PNUD Moldova.
Pentru detalii, contactați Coordonatorul Relații Publice al IDIS, Diana Lungu
telefon: 0 22 221844
adresa de email: diana.lungu@viitorul.org
Sursa: viitorul.org
