Pluralismul mediatic în Republica Moldova necesită a fi consolidat pentru a corespunde standardelor europene – aceasta este concluzia generală a unui studiu realizat de experţi din ţară şi din România. Studiul a fost elaborat la inițiativa Programului Mass-Media al Fundației Soros-Moldova.

Un grup de iniţiativă din care fac parte mai multe ONG-uri cere votarea în regim de urgenţă a pachetului de legi anti-tutun în lectură finală. Solicitarea este formulată în cadrul acţiunii „Numărătoarea inversă a angajamentelor nerealizate ale guvernării: Revenim la cele 7 priorităţi”. 

Avocaţii Amnesty International Moldova îşi exprimă îngrijorarea cu privire la practicile defectuoase ale organelor de urmărire penală, abuzurile de serviciu din partea colaboratorilor de poliţie la etapa reţinerii şi aplicării arestului preventiv pe dosare penale. Drepturile Omului sunt ignorate în cazul persoanelor reţinute de către poliţie.

Indicele Libertăţii Presei, care măsoară gradul de libertate a mass-media din ţările Parteneriatului Estic (PE), relevă că mass-media din Moldova este parţial liberă. Cu anumite progrese pe unele segmente, dar şi cu regrese pe altele, în acest trimestru mass-media din Moldova a înregistrat un indice de 6 din 7. Moldova se clasează pe locul doi (cu 1284 de puncte) printre țările membre ale PE, prima poziție fiind ocupată de Georgia (cu 1409 puncte).

 

Orașul Chișinău suferă din cauza proastei administrări a resurselor sale financiare și a patrimoniului său. Aceasta se transpune în infrastructura învechită, în amenajarea proastă a spațiilor publice și într-o stare generală nedemnă de o capitală europeană. Echipa portalului Budgestories.md lansează un nou infografic, unde se întreabă „Cum să administrezi prost un oraș?”

Studiul „Adoptarea standardelor europene și situația din sectorul agro-alimentar: provocări și oportunități”, elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup cu susținerea Fundației Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare, își propune să analizeze oportunitățile implementării standardelor europene în Republica Moldova.

Un nou an şcolar bate la uşă, iar instituţiile de învăţământ îşi pregătesc sălile de clasă pentru a primi elevii. Însă câte dintre acestea sunt gata să accepte fără a sta pe gânduri şi copii cu deficienţe fizice sau mentale? Câţi dintre părinţi înţeleg că trebuie să-şi dea copilul la o şcoală obişnuită? Şi cât de pregătită este comunitatea să recunoască drepturile acestor categorii de persoane?

O nouă rundă de negocieri în format 5+2 programată pentru 11-12 septembrie la Viena nu va avea loc din cauza refuzului Tiraspolului de a participa la aceste tratative. Runde similare au mai fost amânate din acelaşi motiv şi în aprilie sau iulie, iar experţii se întreabă deja dacă nu cumva lucrurile au putea duce spre sistarea negocierilor şi ce dacă amânările ar avea legătură cu criza din Ucraina.

Mişcarea Civică „Tinerii Moldovei” condamnă "provocările lansate de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova şi de liderul acestei formaţiuni, Igor Dodon, care insistă să organizeze o manifestaţie contra valorilor şi principiilor europene".

Uşile Executivului au fost larg deschise pentru moldovenii care muncesc peste hotare. Reprezentanţii diasporei au stat la sfat cu premierul Iurie Leancă şi au trecut pragul tuturor ministerelor.

Anul de studii, care începe peste câteva zile, vine cu surprize pentru elevi. Materia opţională „Educaţia pentru drepturile omului” a fost oficial inclusă în programa şcolară, iar peste 20 de instituţii de învăţământ din ţară au deja cadre didactice pregătite să predea această disciplină. 

Ministerul Educației va continua și va susține reformele care sprijină edificarea unui sistem educațional  de calitate. O declarație în acest sens a făcut astăzi ministrul Educației, Maia Sandu în cadrul conferinței pedagogice din municipiul Chișinău, care s-a desfășurat sub genericul ”Acces, relevanță, calitate în educație - competențe pentru prezent și viitor”.

 

I.P. “Clinica Juridică Universitară”, a organizaţie nonprofit cu sediul în or. Bălţi, anunţă lansarea proiectului “Fortificarea OSC - urilor prestatoare de servicii juridice comunitare”, finanţat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltarea Internaţională (USAID), în cadrul programului Parteneriate pentru Societate Civilă Durabilă în Moldova

 

 

Carta cu principii și angajamente reprezintă un document cu care societatea civilă va face apel către partidele politice să ia în considerare problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din Republica Moldova și să întreprindă acțiuni concrete în vederea îmbunătățirii calității vieții acestora. Partidele politice vor fi îndemnate să includă în platformele lor electorale angajamentele formulate în Cartă și să-și asume responsabilitatea pentru realizarea acestora în procesul de guvernare.

AO CASMED anunță lansarea proiectului “Organizațiile Societății Rurale Civile (OSC) - actori activi în furnizarea și dezvoltarea serviciilor comunitare”. Proiectul, lansat la data de 1 august 2014, în cadrul programului „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360 și finanțat de către Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), va avea o durată de 36 luni.